mojíc (mojíci), s. m. – 1. Țăran, om simplu. – 2. Bădăran, țopîrlan. – 3. (Adj.) Josnic, obraznic, nerușinat. Rut., rus. mužik (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 201), cf. pol. muzyk, ceh. muzik. Este dubletul lui mujic, s. m. (țăran rus), cultism din sec. XIX. Der. mojicesc, adj. (grosolan); mojicește, adv. (cu mojicie); mojicie, s. f. (grosolănie, obrăznicie); mojicime, s. f. (țărănime, plebe); mojicos, adj. (țărănesc). Vezi definitia »

PÚBLIC, -Ă adj. 1. (Op. privat) Care privește tot poporul, care aparține întregii națiuni. ♦ Care poate fi folosit de toată lumea. 2. Care se petrece, care are loc în fața unei adunări de oameni. 3. Care vine de la colectivitate, la care participă întreaga colectivitate. ♦ Opinie publică = v. opinie. // s.n. 1. Colectivitate mare de oameni; mulțime, lume. 2. Totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferință etc. [Cf. fr. public, it. pubblico, lat. publicus]. Vezi definitia »

PSIHOSOCIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la psihosociologie. [Cf. fr. psychosociologique]. Vezi definitia »

ANICÓNIC, -Ă, aniconici, -ce, adj. (Despre unele religii) Fără icoane. – An³ + iconic. Vezi definitia »

PARANÓIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de paranoia. ◊ Psihopatie paranoică = psihopatie la care predomină tendința patologică spre formarea de idei dominante și prevalente, întreținute de emoții puternice; psihopatie paranoidă; psihoză paranoică = psihoză care apare de obicei la indivizii cu tendință spre supraaprecierea propriei persoane, neîncredere, egocentrism sau la psihopații paranoici. [Pron. -no-ic. / cf. germ. paranoisch, fr. paranoïque]. Vezi definitia »