RACHETOMODELÍSM s. n. sport tehnico-aplicativ în construirea și lansarea de rachetomodele. (< rachetomodel + -ism) Vezi definitia »

PERCEPȚIONÍSM s.n. Teorie filozofică care admite cunoașterea structurii lucrurilor prin percepție; percepționalism. [Pron. -ți-o-. / < fr. perceptionnisme, it. percezionismo]. Vezi definitia »

COMPLEMENTARÍSM s.n. Teză fundamentală a empirismului logic, constând în așezarea alături, în cadrul aceleiași concepții, a două metafizici tradiționale în istoria gnoseologiei, empirismul și logicismul, prin reducerea fenomenului la percepții și a esenței la termenul în care și prin care se formează noțiunea. [Cf. fr. complémentarisme]. Vezi definitia »

SUPLETIVÍSM s. n. calitatea de a fi supletiv (1). (< fr. suplétivisme) Vezi definitia »

DRAMATÍSM s. n. 1. caracterul încordat al conflictului dintr-o operă dramatică. 2. (fig.) tensiune, încordare, zguduire sufletească. (< fr. dramatisme) Vezi definitia »