ósie (ósii), s. f. – Ax, axă. Sl. osi (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 231; Conev 69; Petrovici, Dacor., X, 139), cf. bg., sb., cr., ceh., pol. os, rus. osi. Vezi definitia »

COLOIDOCLAZÍE s. f. 1. invadare a sângelui de către substanțe proteice, în cazul unei distrugeri tisulare puternice. 2. stare de șoc cu modificări în constantele fizico-chimice ale coloizilor sangvini. (<fr. colloïdoclasie) Vezi definitia »

IRADIÁȚIE, iradiații, s. f. Emisiune de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp; p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. [Pr.: -di-a-. – Var.: iradiațiúne s. f.] – Din fr. irradiation, lat. irradiatio. Vezi definitia »

ACATAGRAFÍE s.f. Așezare greșită a cuvintelor la scris. [Gen. -iei. / < fr. acatagraphie, cf. gr. a – fără, katagraphein – a scrie corect]. Vezi definitia »

INHUMÁȚIE s. f. înhumare. (< fr. inhumation) Vezi definitia »