Definita cuvantului tunică
TUNÍCĂ s. f. 1. cămașă albă de lână cu mâneci scurte sau fără mâneci, purtată de vechii romani. 2. haină bărbătească de uniformă. 3. (anat.) membrană fibroasă care învelește unele organe ale corpului. ◊ membrană care acoperă corpul unor animale marine. ◊ înveliș membranos al unui organ vegetal. (< lat. tunica, fr. tunique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tunică
tinghílă, tinghíle, s.f. (reg.) 1. lamă de cuțit. 2. lovitură cu dosul palmei. Vezi definitia »
CAPÂNTÓRTURĂ, capântorturi, s. f. Mică pasăre călătoare, de culoare cenușie-brună, cu pete mai închise, care își răsucește des și cu multă ușurință capul; sucitoare (Jynx torquilla). – Cap1 + întort „întors” + suf. -ură. Vezi definitia »
palisádă (palisáde), s. f. – Element de fortificație, parapet. Fr. palissade. Cu privire la ipoteza din rus. palisad (Sanzewitsch 206). Vezi definitia »
MÚZĂ, muze, s. f. 1. (Mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; spec. zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (Livr.) Poezie, literatură. – Din lat., it. musa, fr. muse, ngr. músa, germ. Muse. Vezi definitia »
ȘTÉRGE-MĂ test test sterge-ma Vezi definitia »