polizor, polizoare s. n. (intl.) anchetă. Vezi definitia »

AUTOMOTÓR, automotoare, s. n. Vehicul de cale ferată, prevăzut cu motor propriu și folosit pentru transportul rapid de călători. ◊ (Adjectival) Tren automotor. [Pr.: a-u-] – Din fr. automoteur. Vezi definitia »

DISTILATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care distilează. II. s. n. aparat de distilat. (< fr. distillateur) Vezi definitia »

COORDONATÓR s.n. Aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. [Cf. fr. coordonnateur]. Vezi definitia »

DRENÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor care efectuează lucrări de drenaj. II. adj., s. n. (medicament) pentru drenare (2). (< fr. draineur) Vezi definitia »