Definita cuvantului tutelar
TUTELÁR, -Ă adj. care se referă la tutelă; (p. ext.) ocrotitor, protector. ♦ organ ~ = organ al administrației de stat sau al unei organizații obștești având în subordine o instituție sau o organizație; autoritate ~ă = organ de protecție a persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu ori a intereselor celor ce nu se pot apăra singuri. (< fr. tutélaire, lat. tutelaris)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tutelar
stihár (-re), s. n. – Veșmînt, ornament liturgic. Mgr. στιχάριον, ngr. στιχάρι (Murnu 53; cf. Vasmer, Gr., 136), cf. sl. sticharŭ. Vezi definitia »
PERIMAMÁR, -Ă adj. situat în jurul sânului. (< peri- + mamar) Vezi definitia »
DOCUMENTÁR, -Ă adj. Bazat pe documente; care servește la documentare. // s.n. Film, scriere care înfățișează fapte reale, cu valoare de document, de documentație. [Cf. fr. documentaire]. Vezi definitia »
CONDICÁR, condicari, s. m. (Înv.) Persoană care scria sau avea în păstrare condicile; arhivar. – Condică + suf. -ar. Vezi definitia »
căcănar, -ă, căcănari, -e, s. m., s. f., adj. (vulg.) 1. (om) răuvoitor. 2. (om) antipatic. 3. (om) zgârcit. Vezi definitia »