SCIENTÍSM s. n. Concepție filozofică inițiată la sfârșitul sec. XIX și manifestată prin afirmarea multilaterală a spiritului științific (și adesea prin absolutizarea rolului științei). [Pr.: sci-en-] – Din fr. scientisme. Vezi definitia »

GREGARÍSM s. n. stare, spirit gregar. ◊ concepție potrivit căreia tendința unor specii de a se aduna în turme, inclusiv în grupuri umane, s-ar explica prin existența unui spirit gregar. (< fr. grégarisme) Vezi definitia »

BOGOMILÍSM s. n. Doctrină și sectă religioasă medievală de origine gnostică, răspândită mai ales în Bulgaria, care nu recunoștea biserica creștină și tainele ei, nici autoritatea statului. – Din Bogomil (nume propriu) + suf. -ism. Vezi definitia »

HIPERINSULINÍSM s.n. (Med.) Creștere a secreției de insulină. [< fr. hyperinsulinisme]. Vezi definitia »

DIOGENÍSM s. n. cinism comparabil cu acela al filozofului antic Diogene. (< fr. diogénisme) Vezi definitia »