STIGMONÍM s. n. nume de autor înlocuit prin puncte de suspensie. (< fr. stigmonyme) Vezi definitia »

GENONÍM s. n. nume generic al unor grupe de plante. (< lat. genonymum) Vezi definitia »

PUSILANÍM, -Ă adj. (Liv.) Lipsit de curaj, laș, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. pusillanime, lat.t. pusillanimis < pusillus – mic, animus – suflet]. Vezi definitia »

NOBILÍSSIM s.m. (Ist.) Înalt demnitar bizantin, care urma în ierarhie după împărat. [< lat. nobilissimus]. Vezi definitia »

OMONÍM, -Ă I. adj. 1. care are același nume. 2. (muz.; despre relația dintre două tonalități) care au aceeași tonică, dar mod diferit. II. s. n. 1. cuvânt identic ca formă și pronunțare cu un altul, dar deosebit ca sens. 2. joc care cere dezlegătorului să găsească un cuvânt cu mai multe înțelesuri, fără a i se schimba nici forma grafică, nici accentul. II. s. m. f. cel care poartă același nume cu altcineva. (< fr. homonyme) Vezi definitia »