Definita cuvantului umoral
UMORÁL, -Ă adj. 1. referitor la umori; care conține umori. ♦ sistem ~ = totalitatea glandelor cu secreție internă. 2. care reflectă dispoziția sufletească de moment. ♦ teorie ~ă = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. (< fr. humoral)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu umoral
OPÁL s. n. 1. varietate amorfă de cuarț, de diferite culori, piatră semiprețioasă. 2. țesătură subțire și străvezie de bumbac, din care se fac bluze, cămăși etc. (< fr. opale, germ. Opal, lat. opalus) Vezi definitia »
MARȚIÁL2, -Ă adj. (Chim., înv.) Care conține fier. ♦ Care se referă la fier. ◊ (Med.) Carență marțială = insuficiență alimentară de fier, care cauzează anemie. [Pron. -ți-al. / < fr. martial]. Vezi definitia »
INFRASTRUCTURÁL, -Ă adj. Referitor la infrastructură. [Cf. it. infrastrutturale]. Vezi definitia »
VERTICÁL, -Ă adj., s.f. (Linie) care este perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. ◊ Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. // s.n. Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir. [< fr. vertical, cf. lat. vertex – vârf]. Vezi definitia »
MONOSEPÁL, -Ă adj. (despre flori) cu o singură sepală; (despre plante) care are astfel de flori. (< fr. monosépale) Vezi definitia »