INSONÓR, -Ă adj. (tehn.) 1. lipsit de sonoritate, de rezonanță, de acustică. 2. (despre materiale) care amortizează sunetele; fonoizolant. (< fr. insonore) Vezi definitia »

PREVENITÓR, -OÁRE adj. Îndatoritor, politicos, amabil. // s.n. (Tehn.) Prevenitor de erupție = dispozitiv care se montează la gura unei sonde pentru a preveni o eventuală erupție nedorită. [< preveni + -tor]. Vezi definitia »

INTERIÓR, -OÁRĂ adj. Care este situat înăuntru, de dinăuntru; intern. ◊ (Fig.) For interior = conștiință. // s.n. 1. Partea dinăuntru a unui lucru, a unei locuințe, a unei camere etc.; ceea ce este cuprins înăuntrul unei camere, al unei locuințe etc.; spațiul dinăuntrul unui obiect, al unei încăperi etc. ♦ Reprezentare figurativă a interiorului încăperilor, mai ales în pictură. 2. Post telefonic care funcționează printr-o centrală care leagă exteriorul cu diferitele camere, birouri etc. ale unei clădiri, ale unei instituții etc. 3. (Fig.) Latura lăuntrică, natura morală a omului. [Pron. -ri-or. / < lat. interior, cf. it. interiore, fr. intérieur]. Vezi definitia »

BOLNĂVIÓR, -OÁRĂ, bolnăviori, -oare, adj. Diminutiv al lui bolnav. [Pr.: -vior] Vezi definitia »

RĂPĂITÓR, -OÁRE, răpăitori, -oare, adj. (Rar) Care răpăie. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi + suf. -tor. Vezi definitia »