OMNIPOTÉNȚĂ s. f. (Livr.) Putere nelimitată, autoritate absolută; atotputernicie. [Var.: (înv.) omneputínță s. f.] – Din fr. omnipotence. Vezi definitia »

minijupístă (fam.) s. f., g.-d. art. minijupístei; pl. minijupíste Vezi definitia »

REMÁRCĂ, remarce, s. f. Observație, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque. Vezi definitia »

TRANSILVĂNEÁNCĂ, transilvănence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Transilvaniei sau este originară de acolo; ardeleancă. – Transilvănean + suf. -că. Vezi definitia »

TRANSCONDUCTÁNȚĂ s. f. conductanță de transfer a energiei de la un generator la un receptor. (< fr. transconductance) Vezi definitia »