CIRCULATÓRIU, -IE adj. v. circulator. Vezi definitia »

foiufíu (-íi), s. m. – Saschiu (Vinca herbacea). – Var. foainfir, foaienfir, făhiu, fonfiu, fonchiu, foiumfie, foionfiu, foiufoi, etc. Mag. folyófű (Drăganu, Dacor., VI, 274). Anumite var. se explică printr-o etimologie populară care le-a apropiat de foaie și de fir. Din rom. provine bg. foienfir (Capidan, Raporturile, 219). Vezi definitia »

născocorâtóriu, născocorâtórie, adj. (reg. înv.) enervant, iritant; ațâțător. Vezi definitia »

samaragíu, samaragíi, s.n. (înv.) 1. persoană care confecționa și vindea samare; sămărar. 2. soldat conducător de samare. Vezi definitia »

SACERDÓȚIU s. n. 1. rang, demnitate de preot. 2. cler, preoțime. (< lat. sacerdotium) Vezi definitia »