Definita cuvantului foiufiu
foiufíu (-íi), s. m. – Saschiu (Vinca herbacea). – Var. foainfir, foaienfir, făhiu, fonfiu, fonchiu, foiumfie, foionfiu, foiufoi, etc. Mag. folyófű (Drăganu, Dacor., VI, 274). Anumite var. se explică printr-o etimologie populară care le-a apropiat de foaie și de fir. Din rom. provine bg. foienfir (Capidan, Raporturile, 219).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu foiufiu
VANILÓCVIU s. n. discurs lipsit de conținut și de concluzii; vorbărie goală. (< lat. vaniloquium) Vezi definitia »
PRĂFURÍU, -ÍE, prăfurii, adj. (Rar) De culoarea prafului (1); cenușiu. – Praf + suf. -uriu. Vezi definitia »
hasichíu (hasichíi), s. m. – Soldat turc din garda sultanului. Tc. haseki (Șeineanu, III, 61). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
cilibíu (cilibíe), adj. – 1. Nobil, aristocratic. – 2. Elegant, dichisit. – Var. (înv.) celebiu. Mr. cilibi. Tc. çelebi (Roesler 607; Șeineanu, II, 100; Lokotsch 407; Ronzevalle 76); cf. ngr. τζελεπής, bg. čelebija, it. celebi (Battisti, II, 842). – Der. cilibilîc, s. n. (politețe, urbanitate). Astăzi ambele cuvinte se folosesc numai cu sens ironic. Vezi definitia »
ivilichíu, ivilichíe, adj. (înv.) subțire și înalt; zvelt. Vezi definitia »