MICÉLĂ s.f. Grup de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. [Var. micel s.n. / < fr. micelle]. Vezi definitia »

VINERÍȚĂ, vinerițe, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de la bază așezate în formă de rozetă, cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse în spic în vârful tulpinii, care se întrebuințează ca plantă medicinală; vinețică (Ajuga reptans). – Vineri + suf. -iță. Vezi definitia »

NĂBĂDÁICĂ, năbădăici, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) 1. Acces de furie, de mânie. 2. (Criză de) epilepsie. – Năbădăi¹ + suf. -aică. Vezi definitia »

EXTRAVAGÁNȚĂ s.f. Purtare, ținută bizară, neobișnuită; ciudățenie, excentricitate. [< fr. extravagance]. Vezi definitia »

ȘEVRÉTĂ s.f. (Franțuzism) 1. Căpriță; capră mică; pui de capră. 2. Piele pentru fețe de încălțăminte, fabricată din piei de ovine imitând șevroul. [< fr. chevrette]. Vezi definitia »