ARSENOPIRÍTĂ s. f. minereu din care se obține arsen prin încălzire în absența aerului; mispichel. (< fr. arsénopyrite) Vezi definitia »

ALTÉȚĂ, altețe, s. f. Titlu dat principilor și principeselor dintr-o casă domnitoare. – It. altezza (fr. altesse). Vezi definitia »

BRETÉLĂ, bretele, s. f. Sistem de ramificație de cale ferată așezat între două linii paralele, constituit din două linii diagonale încrucișate, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta în ambele sensuri. – Din fr. bretelle. Vezi definitia »

stră- Pref. care indică ideea de superioritate, iar în alte cazuri cea de tranzit sau de trecere dintr-o parte în cealaltă. Lat. extra-, cf. it. stra- (Tiktin; REW 3095). Vezi definitia »

HEMATÍNĂ s.f. Substanță colorantă a hemoglobinei, care conține fier. [< fr. hématine, cf. gr. haima – sânge]. Vezi definitia »