metru, metri s. m. (intl.) an de detenție. Vezi definitia »

eléctru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der. Vezi definitia »

PICNOMÉTRU, picnometre, s. n. Instrument (în formă de recipient) folosit pentru măsurarea densității corpurilor lichide sau solide prin cântărire. – Din fr. pycnomètre. Vezi definitia »

ALBÁSTRU, -Ă, albaștri, -stre, adj., s. n. 1. Adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ Fig. Melancolic, trist, sumbru. ◊ Expr. Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristețe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. (Fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situația e (cam) dificilă. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde și indigo; culoarea descrisă mai sus; albăstreală, albăstrime. ◊ Albastru de metilen = colorant albastru (1) întrebuințat în vopsitorie, în lucrări de biologie și în medicină. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru. – Lat. albaster (< albus). Vezi definitia »

BARU, com. în jud. Hunedoara, pe Strei; 3.213 loc. (1991). Expl. de min. de mangan și fier. Fabrică de cărămizi și produse refractare. Stație de c. f. Vezi definitia »