Modul în care mediul înconjurător se opune destinderii produșilor unei reacții explozive. Astfel un exploziv brizant detonează la aprinderea sa într-un înveliș rezistent de oțel și arde liniștit în aer liber, dacă nu este o masă prea importantă de substanță, care să producă autoconfinarea. (Pirotehnie) Vezi definitia »

Berbécul (constelație, zodie) s. propriu m. Vezi definitia »

TUL, tuluri, s. n. Țesătură de mătase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fină și străvezie, alcătuită din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tül] – Din fr. tulle. Vezi definitia »

ghiúl (ghiúluri), s. n. – 1. Piatră prețioasă incrustată într-un inel. – 2. (Arg.) Inel, bijuterie. Tc. ǵül „trandafir” (Șeineanu, II, 183). – Der. ghiular, s. m. (Arg., bijutier). Din aceeași familie face parte ghiurghiuliu, adj. (trandafiriu), din tc. ǵülǵüli (Tiktin). Toate aceste cuvinte sînt înv. Vezi definitia »

LOBÚL, lobuli, s. m. Subdiviziune anatomică și funcțională a unui lob¹; lob¹ mic. – Din fr. lobule. Vezi definitia »