AZBESTÓZĂ s. f. (Med.) Boală profesională provocată de inhalarea particulelor de azbest. – Din fr. asbestose. Vezi definitia »

HELIOTROPÍNĂ, heliotropine, s. f. Substanță chimică cristalină extrasă din heliotrop (3), cu miros de violete, utilizată în industria parfumurilor și în cosmetică. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotropine, germ. Heliotropin. Vezi definitia »

OGÍVĂ s.f. 1. Element arhitectural (întâlnit mai ales la construcțiile în stil gotic) format din intersecția a două arcuri de cerc care se întâlnesc în vârful unei verticale ridicate la o distanță egală de centrele lor respective. 2. Partea dinainte, ca o ogivă (1), a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete. [< fr. ogive, it. ogiva]. Vezi definitia »

INTELIGÉNȚĂ s. f. capacitate a individului de a se adapta la împrejurări noi, de a sesiza relațiile esențiale și de a găsi o ieșire dintr-o anumită situație, de a rezolva probleme noi; deșteptăciune. ◊ om inteligent. ♦ ~ artificială = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane. (< fr. intelligence, lat. intelligentia, germ. Intelligenz) Vezi definitia »

ADENÍNĂ s. f. bază azotată purinică din acizii nucleici. (< fr. adénine) Vezi definitia »