DEFENSÍV, -Ă, defensivi, -e. adj. Făcut pentru apărare, de apărare, care apără. – Din fr. défensif. Vezi definitia »

REBARBATÍV, -Ă adj. 1. cu aspect respingător, urât; aspru; neplăcut. 2. (fig.) care se împotrivește la ceva, refractar. (< fr. rébarbatif) Vezi definitia »

DETECTÍV s. m. agent secret în serviciul poliției sau al unei persoane particulare. (< fr. détective, engl. detective) Vezi definitia »

PREMUNITÍV, -Ă adj. care conferă premuniție. (< fr. prémunitif) Vezi definitia »

AUDITÍV, -Ă adj. Referitor la auz. [< fr. auditif]. Vezi definitia »