DISCRÁZIC, -Ă adj. cu caracter de discrazie. (< fr. dyscrasique) Vezi definitia »

AGITATÓRIC, -Ă adj. De agitație. [Cf. germ. agitatorisch]. Vezi definitia »

tivíc (-curi), s. n. – Laț, coardă. Origine necunoscută. Der. din tc. tevfik „sfîrșit” (Scriban) este improbabilă. Trebuie să fie cuvînt identic cu tivig, s. n. (Banat, stinghie). – Der. tivilincă, s. f. (intrument primitiv pentru a împleti lațuri de păr de cal sau de capră); tivilichi, s. n. (pieptar, corset); tivilichie, s. f. (pieptar), cuvinte pe care Șeineanu, II, 363 le explică pornind de la ilic „pieptar” cu primul element obscur. Vezi definitia »

SCENOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la scenotehnică. II. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. (după it. scenotecnico) Vezi definitia »

METALOÍDIC, -Ă adj. De (din) metaloid. [Pron. -lo-i-. / < fr. métalloïdique]. Vezi definitia »