PARONÍMIC, -Ă, paronimici, -ce, adj. Care ține de paronime, referitor la paronime. ◊ Atracție paronimică = modificare a formei unui cuvânt sub influența altui cuvânt asemănător cu el. – Din fr. paronymique. Vezi definitia »

–ONIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) unghie”, „de unghie”. [< fr. -onychie, cf. gr. onyx]. Vezi definitia »

PROZÁIC, -Ă, prozaici, -ce, adj. (Despre opere literare, stil etc.) Lipsit de calități artistice, de valoare stilistică; p. ext. banal, comun, plat. [Pr.: -za-ic] – Din fr. prosaïque, lat. prosaicus. Vezi definitia »

PITAGÓRIC, -Ă pitagorici, -ce, adj. Pitagoreic. – Din it. pitagorico. fr. pythagorique. Vezi definitia »

nezăbávnic, -ă, adj. (înv.) care nu permite zăbavă, întârziere; grabnic, operativ, eficace. Vezi definitia »