NITROTOLUÉN s.n. Nitroderivat al toluenului, care se prezintă ca o substanță gălbuie cu miros caracteristic, insolubilă în apă, solubilă în solvenți organici și care se folosește pentru obținerea unor amine. [Pron. -lu-en. / < fr. nitrotoluène]. Vezi definitia »

OMBROGÉN, -Ă adj. (despre mlaștini) ale cărei plante își extrag substanțele nutritive necesare din umiditatea aerului. (< germ. ombrogen) Vezi definitia »

ALOPRÉN s.n. Cauciuc clorurat. [< germ. Allopren]. Vezi definitia »

PLIOCÉN s.n. (Geol.) Epoca (seria) superioară a neogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [Pron. pli-o-. / < fr. pliocène, cf. gr. pleion – mai mare, kainos – recent]. Vezi definitia »

AUTOTRÉN s.n. Ansamblu format dintr-un autovehicul și una sau mai multe remorci. [Pl. -uri. / cf. it. autotreno]. Vezi definitia »