GREISÉN s.n. (Geol.) Rocă granuloasă, alcătuită din cuarț și mică, formată prin transformarea granitului sub acțiunea soluțiilor magmatice reziduale. [Pron. grai-zen. / < germ. Greisen]. Vezi definitia »

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s. m. și f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic. ♦ Amant, iubit. [Pr.: pri-e-. – Var.: (reg.) priétin, -ă s. m. și f.] – Din sl. prijatelĩ. Vezi definitia »

CARBOGÉN s.n. Amestec de bioxid de carbon cu oxigen, folosit ca stimulent al căilor respiratorii. [< fr. carbogène]. Vezi definitia »

BITÚMEN s. n. Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea, în condiții naturale, a cerii și a rășinii plantelor. – Germ. Bitumen (lat. lit. bitumen). Vezi definitia »

HELCOGÉN, -Ă adj. care generează ulcer. (< germ. hel-kogen) Vezi definitia »