remaiere, remaieri s. f. (er.) act sexual. Vezi definitia »

ZĂCĂTOÁRE, zăcătóri [și zăcătoáre] s. f. 1. Vas mare cu doage, în care se păstrează vinul sau rachiul și care se umple mereu din alte butoaie; cadă ♦ Vas mare cu gura largă, îngropat în pământ, în care se adună și se strivesc strugurii, pentru a fi lăsați să fiarbă. 2. Vas mare de lemn, căptușit cu tinichea, în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit. ♦ Vas în care se depozitează provizoriu peștele la cherhana. 3. Denumită și piatră zăcătoare = (într-o moară de apă) piatră (fixă) aflată în partea inferioară a morii, deasupra căreia se rotește piatra alergătoare (mobilă). 4. Loc unde stau vitele la odihnă ziua; (în special) Loc la stână unde se odihnesc oile după muls; staniște. (din zăcea) [și DLRLC] Vezi definitia »

CHERATINIZÁRE s. f. Îngroșare a stratului cornos al pielii, care apare în unele boli de piele. – Din cheratină. Vezi definitia »

SUBTITRÁRE, subtitrări, s. f. Acțiunea de a subtitra și rezultatul ei. – V. subtitra. Vezi definitia »

OLEOFILIZÁRE s. f. (poligr.) operație prin care placa de tipar este tratată chimic pentru mărirea capacității de acceptare a cernelii. (< oleofil + -iza) Vezi definitia »