AUTOMOTÓR, automotoare, s. n. Vehicul de cale ferată prevăzut cu motor propriu și folosit pentru transportul de călători. ◊ (Adjectival) Tren automotor. [Pr.: a-u-] – După fr. automoteur. Vezi definitia »

GAZOGENERATÓR s.n. Aparat sau instalație în care un combustibil solid (lemn) se transformă în gaze combustibile. [Cf. fr. gazogénérateur]. Vezi definitia »

MACULATÓR s. n. caiet (neliniat) pentru concepte, note etc. (< it. maculatore) Vezi definitia »

VOIAJÓR s.m. 1. Călător. 2. Comis-voiajor. [Pron. vo-ia-. / < fr. voyageur]. Vezi definitia »

scoțătór, scoțătoáre, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.; despre substanțe medicamentoase) care are proprietatea de a provoca transpirație (sudorific), diureză (diuretic) sau purgativ. 2. (adj. și s.m.) mântuitor, salvator. 3. (s.m. și f.) muncitor care scotea materialele (dintr-un cuptor, dintr-o mașină) în cursul unui proces de fabricație. Vezi definitia »