Definita cuvantului fotă
fótă (fóte), s. f. – 1. (Înv.) Șorț. – 2. Fustă. – 3. Prosop. – Mr. fotă. Tc. fota „prosop de baie care se încinge la brîu” (definit astfel de Diego Galán, Viajes, p. 110; Șeineanu, II, 174; Meyer 111; Lokotsch 622), cf. ngr. φουτᾶς, alb. futë, bg., sb. futa, port. fota (Eguilaz 400), it. futa (Battisti, III, 1741). Este fusta tipică portului țărănesc, formată dintr-un dreptunghi de stofă cu care se înconjoară trupul. Este dublet al lui fotaz, s. n. (înv., valtrap), din ngr. (după Bogrea, Dacor., III, 730, din tc. cotaz „podoabă”). Din rom. provine rut. fota, fotka (Mikoosich, Wander., 10; Candrea, Elemente, 402; Berneker 287).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fotă
ENDARTERÍTĂ s.f. (Med.) Inflamația endarterei. [< fr. endartérite]. Vezi definitia »
SÉXTĂ s.f. (Muz.) Interval într-o gamă diatonică, cuprinzând șase note consecutive; treapta a șasea de la o treaptă dată. [< lat. sextus, cf. fr. sexte, germ. Sexte]. Vezi definitia »
MARȘÁNDĂ, marșande, s. f. (Franțuzism înv.) Patroană a unui magazin de mode. – Din fr. marchande [de modes]. Vezi definitia »
COLUMBOGRÁMĂ s. f. mesaj poștal cu greutate mică, dus la destinație cu ajutorul porumbeilor călători. (<columbo- + /aero/gramă) Vezi definitia »
MAGNEZÍTĂ s. f. v. magnezit. Vezi definitia »