Definita cuvantului gargară
gargáră (gargáre), s. f. – Clătire a gurii. – Mr. gargară. Ngr. γαργάρα (DAR; Gáldi 193). – Der. gargarisi, vb. (a face gargară), din ngr. γαργαρίζω; gargariza, vb. (a face gargară), din fr. gargariser; gargariseală, s. f. (gargarism). Cf. REW 2414.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gargară
hreániță s.f. (reg.) plantă ierboasă, aspră la pipăit, cu florile galbene. Vezi definitia »
comótă, comóte, s.f. (reg.) jugul hamului (la cai). Vezi definitia »
OMLETĂ, omlete, s.f. Preparat culinar realizat din ouă desfăcute din coajă, bătute, apoi prăjite în tigaie fără a fi amestecate, având forma unei clătite pufoase; poate fi sărată sau dulce, plată (natur sau cu diferite ingrediente încorporate) sau rulată cu o umplutură la mijloc (o compoziție sărată, dulceață, fructe etc.), fiind servită ca preparat de mic dejun, ca antreu sau ca desert. Vezi definitia »
ELECTROANALÍZĂ, electroanalize, s. f. Totalitatea metodelor electrochimice folosite în analiza chimică cantitativă; analiză electrochimică. [Pr.: -tro-a-] – Din germ. Elektroanalyse, fr. électro-analyse. Vezi definitia »
șcráblă s.f. (reg.) așchie mare, ruptă dintr-un butuc. Vezi definitia »