najdác s. n. – Șmirghel. Rus. naždak (Cihac, II, 209). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

BALZAC, Honoré de (1799-1850), romancier francez. Scriitor de prodigioasă fecunditate (c. o sută de nuvele și romane, reunite sub titlul „Comedia umană”). A configurat un vast și viguros tablou critic al societății franceze sub Restaurație, sesizînd cu o rară intuiție raporturile social-economice (declinul aristocrației, ascensiunea burgheziei, obsesia banului). Pictor de moravuri și de caractere, unul dintre cei mai mari creatori de tipuri vii, bine individualizate; a excelat în descifrarea legăturilor existente între fizionomia spirituală a eroilor și mediul în care trăiesc aceștia. În opera lui B., fantezia romantică se îmbină cu forța observației realiste, cu exactitatea științifică a descrierilor și a analizei psihologice. A avut o covîrșitoare influență asupra evoluției romanului. Op. pr.: „Gobseck”, „Pielea de sagri”, „Eugénie Grandet”, „Moș Goriot”, „Cézar Birotteau”, „Țăranii”, „Iluzii pierdute”, „Verișoara Bette”, „Vărul Pons”. Vezi definitia »

AUSTRIÁC, -Ă, austrieci, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Austriei sau populației ei, privitor la Austria sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Austriei. [Pr.: a-us-tri-ac] – It. austriaco (lat. lit. austriacus). Vezi definitia »

GUAIÁC s.m. v. gaiac. Vezi definitia »

sibleac, sibleacuri, s.n. 1. Formatiuni specifice de tufarisuri termofile existente pe abrupturile calcaroase. Vezi definitia »