APORÍE, aporii, s. f. (Înv.) Îndoială, nesiguranță; încurcătură. – Ngr. aporia. Vezi definitia »

HALOCROMÍE s. f. (Chim.) Fenomen de colorare a unor compuși organici când se transformă în săruri. – Din fr. halochromie. Vezi definitia »

BRONȘECTAZÍE, bronșectazii, s. f. Dilatare permanentă a bronhiilor în urma unei scleroze pulmonare. – Din fr. bronchectasie. Vezi definitia »

CORTICOTERAPÍE s.f. Tratament cu hormoni ai corticosuprarenalei. [Gen. -iei. / < fr. corticothérapie, cf. lat. cortex – scoarță, gr. therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

OFTALMOMETRÍE s.f. (Med.) Determinare a astigmatismului vizual cu ajutorul oftalmometrului. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmométrie, cf. gr. ophthalmos – ochi, metron – măsură]. Vezi definitia »