PALATÍN, -Ă adj. Al cerului gurii, al palatului; palatal. [< fr. palatin]. Vezi definitia »

BUNTSANDSTEIN s.n. (Geol.) Triasicul inferior de facies german. [Pron. -sand-ștain. / < germ. Bundstandstein < bunt – vărgat, Sandstein – gresie]. Vezi definitia »

CIUÍN, ciuini, s. m. Plantă erbacee cu flori albe sau roz, a cărei rădăcină se întrebuințează în industria textilă, farmaceutică și alimentară: odagaci, săpunel, săpunăriță (Saponaria officinalis). – Din tc. çöven. Vezi definitia »

PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Vezi definitia »

ADAMANTÍN, -Ă adj. (Despre luciul mineralelor) Diamantin. ♦ (Despre unele celule) care produc smalțul dinților. [< fr. adamantin, cf. lat. adamantinus]. Vezi definitia »