Definita cuvantului gordin
gordín (-nă), adj. – Varietate de struguri. – Var. gordean, g(o)ardină, gorgan, gordan. Rus. gordina „coacăză” (Tiktin; DAR). Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 90, pleca de la dacică; Cihac, II, 123, de la sl. grozdovina „strugure”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gordin
marțolín (-nuri), s. n. – Țesătură de mătase pentru căptușeli. – Var. marțolină, marțelină. Fr. marceline. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
CELIUSKIN 1. Semion Ivanovici C. (1700- după 1760), navigator polar rus. A explorat țărmul de V a Pen. Taimîr (1741) și a atins pentru prima dată (mai 1742) capul care azi îi poartă numele. 2. Cap în N Asiei, în Pen. Taimîr, situat la 77º45' lat. N și 104º20' long. E; cel mai nordic punct continental al Asiei. Stațiune polară (din 1932). Vezi definitia »
1. In chimia anorganica, o molecula sau un ion care se leaga de un cation metalic spre a forma un complex.
2. In biochimie, o molecula ce se leaga de un receptor. Vezi definitia »
BALADÍN, -Ă, baladini, -e, s. m. și f. (Franțuzism înv.) Bufon, măscărici; p. ext. comediant. – Din fr. baladin. Vezi definitia »
BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul. – Din briliant1. Vezi definitia »