Definita cuvantului graniță
grániță (gránițe), s. f. – Frontieră, hotar. – Mr. graniță. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) granica (Miklosich, Slaw. Elem., 18; Miklosich, Lexicon, 142; cf. Gáldi, Dict., 177). – Der. grănicer, s. m. (paznic de frontieră); grăniceresc, adj. (propriu grănicerilor).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu graniță
ȘEPCÚȚĂ, șepcuțe, s. f. Diminutiv al lui șapcă; șapcă mică. – Șapcă + suf. -uță. Vezi definitia »
sitúță, sitúțe, s.f. (reg.) strecurătoare mică, sitișcă. Vezi definitia »
CÚRSĂ s.f. 1. Drum, distanță de străbătut. ♦ Drum făcut de un vehicul (în mod regulat) pe același itinerar după un orar stabilit. ♦ (Concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanță. 2. Unghi format de direcția în care se mișcă o navă comercială cu direcția nordului. 3. (Fam.) Alergătură, umblet. 4. (La pl.) Alergări de cai. ♦ (Fig.) Întrecere, competiție, acțiune competitivă. 5. Întrecere în care mai mulți concurenți parcurg repede o anumită distanță. 6. Lungimea drumului parcurs de un piston în cilindru între cele două puncte moarte. [< fr. course, (2) engl. course]. Vezi definitia »
RECLÁMĂ, reclame, s. f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicității (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câștigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărți, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Răspândire de informații elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicație), afiș, placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă (1). – Din fr. réclame, germ. Reklame. Vezi definitia »
BLÚZĂ, bluze, s. f. Obiect de îmbrăcăminte care îmbracă partea de sus a corpului, până la talie. ♦ Haină purtată vara de militari. ♦ Îmbrăcăminte de protecție purtată de muncitori în timpul lucrului. – Fr. blouse. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z