Definita cuvantului gugiuman
gugiumán (gugiumáne), s. n. – Căciulă de samur, purtată în trecut numai de domnitor (cu dublură albă) și de boierii de rang (cu dublură roșie). – Var. gugi(u)man(ă). Tc. gücemin (Șeineanu, II, 191). Sec. XVI. – Der. gugiu, s. n. (Mold., glugă), formă reconstituită, întrucît se consideră -man ca suf.; cujban, s. n. (costum), al cărui sens nu pare sigur (cf. Bogrea, Dacor., I, 227).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gugiuman
LACETÁN, -Ă, lacetáni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. În vechime, membru al unei populații preromane iberice din Lacetania, regiune din Hispania Tarraconense, aflată în partea centrală a Cataloniei, cu nucleul stabilit în regiunea Bages. 2. Adj. Care aparține sau se referă la lacetani (1). (cf. sp. lacetano, cat. lacetà < lat. Lacetani < gr. laketanoí = lacetan, identificabil cu ka(s)telanoí menționați de Ptolemeu) [DRAE, GDLC] Vezi definitia »
oceán (oceáne), s. n. – Vastă întindere de apă sărată. – Var. (înv.) ochean. Fr. océan, și mai înainte din gr. ỏϰεανός (sec. XVII). – Der. oceanic, adj., din fr. océanique. Vezi definitia »
MUNTEÁN, munteni, s. m. 1. Persoană care face parte din populația de bază a Munteniei ori este originară de acolo. 2. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. ♦ (Adjectival) Care aparține locuitorilor de la munte, specific locuitorilor de la munte; muntenesc. – Munte + suf. -ean. Vezi definitia »
acheuleeán1 [cheu pron. șö] (-cheu-) adj. m., pl. acheuleéni; f. acheuleeánă, pl. acheuleéne Vezi definitia »
TORTONIÁN s.n. (Geol.) Subetaj al celui de-al doilea etaj mediteranean al miocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. tortonien]. Vezi definitia »