Definita cuvantului habar
habár adv. – 1. Veste, cunoștință, idee. – 2. Grijă, preocupare. – 3. Subiect. – Var. haber. Megl. aber „veste”, mr. hăbare. Tc. habar, haber (Röesler 605; Șeineanu, II, 192; Lokotsch 763, Ronzevalle 84), cf. ngr. χαμπάρι, alb. haber, bg., sb. haber, iud. sp. haber (Crews, Vox rom., XIV, 303).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu habar
hontár, hontári, s.m. (reg.) miner care scoate piatra din mină. Vezi definitia »
COPLANÁR, -Ă, coplanari, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care se află în același plan. – Din fr. coplanaire. Vezi definitia »
TRUPINÁR, trupinare, s. n. (Reg.) Furcă sau țăpoi cu coadă lungă folosite la clăditul părții de sus a stogului de fân. – Din trupină + suf. -ar. Vezi definitia »
OVIPÁR, -Ă adj., s. n. 1. (animal) care se reproduce prin ouă. 2. (despre plante) care se înmulțește prin semințe. (< fr. ovipare) Vezi definitia »
ORBITÁR, -Ă adj. De (la), din orbita ochiului; orbital (2). [Cf. fr. orbitaire]. Vezi definitia »