Definita cuvantului hachiță
háchiță (-țe), s. f. – (Mold.) Capriciu, chef, toane, încăpățînare. Origine necunoscută.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hachiță
FITOTOXÍNĂ s. f. toxină vegetală. (< germ. Phytotoxin, engl. phytotoxin) Vezi definitia »
de gașcă expr. (d. oameni) sociabil, de treabă. Vezi definitia »
CHIUÍTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita, nenumărat. [Pr.: chi-u-] – V. chiui. Vezi definitia »
PREVALÉNȚĂ s. f. (Livr.) Prevalare. – Din engl. prevalence. Vezi definitia »
RELÍCVĂ, relicve, s. f. 1. Obiect rămas din trecut și păstrat ca o amintire scumpă sau valoroasă; vestigiu. 2. (La pl.) Moaște. – Din fr. relique, lat. reliquiae. Vezi definitia »