Definita cuvantului hărăzi
hărăzí (hărăzésc, hărăzít), vb. – 1. A da, a acorda. – 2. A dedica, a închina. – Mr. hărăsire, hărzire. Ngr. χαρίζω (Murnu 27), în parte prin intermediul sl. charizati. – Der. hărăzeală (var. hărăzitură), s. f. (înv., donație; închisoare); hărăzitor, adj. (care hărăzește). – Cf. har, haram.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hărăzi
ROTUNZÍ vb. IV v. rotunji. Vezi definitia »
BURGHEZÍ, burghezesc, vb. IV. Refl. (Peior.) A adopta deprinderi sau concepții burgheze; a deveni burghez. – Din burghez. Vezi definitia »
RÂNCEZÍ, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced. Vezi definitia »
buntuzí, buntuzésc, vb. IV (reg.) a desface, a risipi, a strica. Vezi definitia »
ÎNGURZÍ, îngurzesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A strânge, a încreți marginile unei opinci, ale unei pânze, ale unui sac etc. cu o sfoară, cu o curelușă trecută prin mai multe găuri. ♦ Fig. A desena în linii curbe în zigzaguri. [Var.: îngruzí vb. IV] – În + gurgui. Vezi definitia »