pofáică s.f. (reg.) figură, obraz, față. Vezi definitia »

INULÍNĂ s. f. glucidă asemănătoare cu amidonul, solubilă în apă și insolubilă în alcool, rezervă în rizomul unor plante. (< fr. inuline) Vezi definitia »

ESPLANÁDĂ s.f. 1. Loc deschis de dimensiuni foarte mari, aflat în fața unui edificiu important. 2. (Mil.) Spațiu neted în pantă ușoară, situat în fața unei lucrări de fortificație. [< fr. esplanade, cf. it. esplanata]. Vezi definitia »

tilíncă (-ci), s. f. – 1. Clopoțel. – 2. Fluier, trișcă. – Var. telincă, titili(n)c(ă), (ti)tilingă, Trans. pipilincă. Creație expresivă, cf. talangă, sp. tilin. – Der. tilinca (var. telinca), vb. (a cînta din tilincă; a suna tilinca). Mag. tilinka, pe care Cihac, II, 533, îl propune ca etimon al rom. și rut. tylynka provin din rom. – Cf. tilișcă, trișcă. Vezi definitia »

a se crede mielul din dodoașă expr. (adol.) a se lăuda, a se grozăvi, a se fuduli. Vezi definitia »