Definita cuvantului heragră
herágră s. f. – Gută la mîini. Ngr. ϰειράγρα, cf. podagră. Sec. XVII, înv. (Murnu 28).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu heragră
umblătúră, umblătúri, s.f. (pop.) 1. mers, umblat; fel de a umbla, de a duce picioarele în mers; umblet. 2. umblare deasă; alergătură. Vezi definitia »
leșuitúră, leșuitúri, s.f. (înv.) pândă. Vezi definitia »
GUȘULÍȚĂ, gușulițe, s. f. Diminutiv al lui gușă. – Gușă + suf. -uliță. Vezi definitia »
EXTRAVAGÁNȚĂ s. f. manifestare, ținută neobișnuită, bizară; excentricitate. (< fr. extravagance) Vezi definitia »
NÚLĂ, nule, s. f. 1. (Cifra) zero; semn grafic care reprezintă această cifră. 2. (Rar) Lipsă de orice merit; incapacitate totală. – Din ngr. nula, lat. nulla, germ. Null. Vezi definitia »