Definita cuvantului hibă
híbă (híbe), s. f. – (Trans.) Cusur, defect. Mag. hiba (DAR). – Der. hibaș, adj. (defectuos). Din aceeași familie face parte hie, s. f. (lipsă, nevoie), din mag. hi.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hibă
CENTRALÍTĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite) Vezi definitia »
țolícă, țolíci, s.f. (reg.) haină uzată, buleandră. Vezi definitia »
ZETÉTICĂ, zetétice, s.f. Metodă filozofică sau științifică bazată pe cercetare. (din fr. zététique) [morf. DOOM] Vezi definitia »
pripăloágă, pripăloáge, s.f. (reg.) 1. femeie singură, care se descurcă greu. 2. prostituată. Vezi definitia »
FOSFÉNĂ, fosfene, s. f. Senzație care apare sub forma unor puncte luminoase atunci când închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape. – Din fr. phosphène. Vezi definitia »