Definita cuvantului holtei
holtéi (holtéi), s. m. – Burlac. Pol. hultaj, rut. hol’tjai „desfrînat” (Tiktin; DAR); după Cihac, II, 140, din rus. cholostyĭ „burlac”. – Der. holteiesc, adj. (de burlac); holteie, s. f. (burlăcie); holtei, vb. (a trăi ca holtei).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu holtei
CRÂMPÉI, crâmpeie, s. n. Parte ruptă, desprinsă sau rămasă din ceva; bucată, porțiune, fărâmă. ♦ (Despre fraze, gânduri etc.) Fragment, frântură. – Cf. sl. kronpu „mic”. Vezi definitia »
preafărădumnezeí, preafărădumnezeiésc, vb. IV (înv.) a păcătui în mod grav față de prescripțiile religioase. Vezi definitia »
FUȘTÉI, fuștei, s. m. (Reg.) v. fuscel. Vezi definitia »
crivéi, crivéi, s.m. (reg.) om șoldit. Vezi definitia »
ocléi(-i), s. m. – Obleț (Alburnus lucidus). Pol. oklej, rus. ukleja (Tiktin). Vezi definitia »