Definita cuvantului iamb
iámb (iámbi), s. m. – Picior de vers compus din două silabe. – Var. (înv.) iambos. Ngr. ἴαμβος (Gáldi 196). Sec. XVIII. – Der. iambic, adj., din fr. iambique.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iamb
grumb (-bă), adj. – Grosolan, necioplit, vulgar. Sl. grąbŭ (Byhan 313; DAR), cf. bg., sb. grub. – Der. grumbav, s. m. (înv., calfă de proastă speță). Vezi definitia »
a râde strâmb v. a râde cu jumătate de gură. Vezi definitia »
NĂZĂRẤMB, năzărấmbi, s. m. Nerod, tont. (din zgâmboi1, cu pref. expresiv; sau din sl. sramŭ = rușine, nesramĩnŭ = nerușinat) Vezi definitia »
DIIÁMB s. m. dipodie iambică. (< di1- + iamb) Vezi definitia »
ROMB2(O)- elem. „romb1 (1)”. (< fr. rhomb/o/-, cf. lat. rhombus, gr. rhombos) Vezi definitia »