Definita cuvantului icni
icní (icnésc, icnít), vb. – 1. A sughița, a suspina, a geme. – 2. A gîfîi, a respira greu în momentul în care se face un efort. – 3. A face un efort. – 4. A se sforța să vomite. – Var. igni, hicni, hucni. Probabil creație expresivă, pe baza lui (h)ic, care exprimă ideea de gîfîială sau de sughiț, cu suf. de asemenea expresiv, -ni (Tiktin). Coincide cu bg. ikam, aorist iknah (după DAR și Candrea, bg. este sursă a cuvîntului rom.), rus. iknutĭ „a sughița”, cf. sl. lakati (Cihac, II, 151). Scriban presupune un sl. *iknǫti, izvor al rom. și al bg. Pare a fi cuvînt identic cu hegni, vb. (a se da înapoi). – Der. icneală, s. f. (sughiț).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu icni
corlégeni s.m. pl. (reg.) măcriș. Vezi definitia »
ALÁNI s. m. pl. Triburi de origine sarmată, care locuiau în secolele al II-lea și I î. Hr. în regiunea Mării Negre și în nordul Caucazului și care, împinși de huni, au ajuns în secolul al V-lea, împreună cu vandalii, până în Spania și Africa. – Din lat. alani. Vezi definitia »
BANDINI, Marco (BANDINUS MARCOS) (C. 1593/1598-1650), misionar franciscan, de origine bosniac. Stabilit în Moldova (din 1644). Raportul său (Codex Bandinus) este unul dintre cele mai importante memorii din sec. 17 privind Țările Române. Vezi definitia »
siamoiéni adj. m. pl. (înv.; în sintagmă) gemeni siamoieni = gemeni siamezi. Vezi definitia »
iordăní, iordănésc, vb. IV (pop.) 1. a umbla cu iordanul (botezul) și a stropi cu aghiazmă (apă sfințită). 2. a lovi cu bulgări de zăpadă de Sf. Ioan. 3. a petrece mâncând și bând vin de în ziua de Bobotează. Vezi definitia »