Definita cuvantului iedec
iedéc (iedécuri), s. n. – 1. Cal de dar. – 2. Bunuri casnice, obiecte, mobile. – 3. Odgon. Tc. yedek (DAR). – Der. iedecciu, s. m. (înv., rîndaș la cai), din tc. yedekci; iedecliu, s. m. (înv., servitor la curte), din tc. gedekil (Löbel 249; DAR), poate prin confuzie cu tc. yedekli „cu rezerve”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iedec
TEC s.m. Arbore din India și Oceania, cu lemnul foarte tare, care se întrebuințează în special la construirea corăbiilor. [Scris și teck, pl. teci. / < fr. teck]. Vezi definitia »
FENÉC, feneci, s. m. Animal carnivor din Sahara asemănător cu vulpea (Fennecus zerda). – Din fr. fennec. Vezi definitia »
INTRINSÉC, -Ă, intrinseci, -ce, adj. Care constituie partea lăuntrică, proprie și esențială a unui lucru; care există prin sine însuși (independent de relațiile sale cu alt lucru). – Din fr. intrinsèque, lat. intrinsecus. Vezi definitia »
brec (brécuri), s. n. – Trăsură ușoară cu patru roți. Engl. break, prin intermediul fr. break. Vezi definitia »
AVANTBÉC, avantbecuri, s. n. Parte a unui picior de pod situată spre punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a rezista presiunii și loviturilor. – Fr. avant-bec. Vezi definitia »