Definita cuvantului iezuit
iezuít (iezuíți), s. m. – 1. Membru al ordinului de călugări catolici întemeiat în 1534 de Ignacio de Loyola. – 2. Epitet dat unui om ipocrit, intrigant. – Var. (înv.) iezovit, jezuit. Lat. Iesuita (sec. XVIII), cf. sb. ježovit. – Der. iezuitic, adj. (care aparține iezuiților); iezuitism, s. n. (concepție morală, religioasă și politică a iezuiților).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iezuit
BRÂNZÍT, -Ă, brânziți, -te, adj. (Despre lapte) Închegat; alterat. – V. brânzi. Vezi definitia »
NEDEFINÍT, -Ă adj. Care nu este definit; indefinit; vag. ♦ (Gram.) Nehotărât. [< ne- + definit]. Vezi definitia »
CIUDÍT, -Ă, ciudiți, -te, adj. (Înv.) Neliniștit, frământat (sufletește). – V. ciudi. Vezi definitia »
ȘINDRILÍT2, -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă; șindruit. [Var.: (reg.) șindilít, -ă adj.] – V. șindrili. Vezi definitia »
VĂDÍT, -Ă, vădiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este limpede, clar, evident. – V. vădi. Vezi definitia »