Definita cuvantului ighemon
ighemón (-ni), s. m. – Guvernator. – Var. ghemon, ighimon. Ngr. ἠγεμών, în parte prin intermediul sl. igiemonŭ. Sec. XVI, înv. – Der. ighemonicesc, adj. (aristocratic, distins), cf. Gáldi 199); ighemonicos, adj. (nobil, de neam), din ngr. ἠγεμονιϰός; ighemonicon, s. n. (demnitate, mîndrie); ighemonie, s. f. (demnitate de guvernator), din ngr. ἠγεμονεία. Cf. dubletul neol. hegemon, s. f.; hegemonie, s. f., din fr.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ighemon
(gr.blepharon=„pleoapã”+ita=„inflamatie”). Inflamatie localizatã pe marginea ciliarã a pleoapelor, care poate interesa pielea, foliculii pilosi ai genelor sau glandelor sudoripare. Vezi definitia »
COLÓN4 s. m. 1. semn de punctuație antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă). 2. subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. (<lat. colon) Vezi definitia »
LUPÓN s.n. Țesătură sintetică asemănătoare blănii de lup. [Nume comercial]. Vezi definitia »
ELEKTRÓN s. n. Aliaj dur și ușor de aluminiu și magneziu. – Probabil din germ. Vezi definitia »
ATÓN, -Ă, atoni, -e, adj. 1. (Despre țesuturi) Care suferă de atonie; atonic. 2. (Despre vocale, silabe, cuvinte) Care nu este accentuat. – Din fr. atone. Vezi definitia »