PARMÁC, parmaci, s. m. Par sau stâlp (gros) folosit la diverse construcții deschise (prispe, pridvoare, garduri etc.). – Din tc. parmak. Vezi definitia »

ZAVRÁC s. n. (Var.) Zabrac. Vezi definitia »

SANGIÁC, (1, 2) sangiacuri, s. n., (3) s. m. (Înv.) 1. Steag turcesc, de culoare verde; (în special) steagul cu semiluna în vârf, trimis de Poartă noului domn din Principate. 2. Diviziune teritorială în vechiul imperiu otoman, subîmpărțire a unui pașalâc. 3. Guvernator al unui sangiac (2). [Var.: sângeac s. n.] – Tc. sancak. Vezi definitia »

mirác¹ s.m. (înv.) băiat, copil. Vezi definitia »

măzác², măzácă, adj. (înv.) murdar. Vezi definitia »