PANDÓRĂ s.f. Instrument muzical cu coarde ciupite, care se folosea mai ales în sec. XVI-XVII. [< fr. pandore, lat. pandura, gr. pandoura]. Vezi definitia »

RADIOȘCOÁLĂ s. f. Emisiune de radio² destinată perfecționării procesului de învățământ. [Pr.: -di-o-] – Radio² + școală. Vezi definitia »

GUÁȘĂ s.f. Culoare obținută dintr-un amestec de vopsele de apă cu gumă arabică și miere. ♦ Pictură în care se folosesc asemenea culori. [Pron. gua-, var. guaș s.n. / < fr. gouache, cf. it. guazzo]. Vezi definitia »

PARÓLĂ, parole, s. f. 1. Cuvânt convențional secret sau formulă convențională secretă folosite de militarii care au anumite misiuni pentru a fi identificați de alți militari care cunosc consemnul. ◊ Expr. A da parola = a spune cuvântul secret sau formula secretă de recunoaștere. ♦ Cuvânt secret de recunoaștere folosit de membrii unei organizații conspirative. 2. (Rar) Promisiune, legământ, angajament; cuvânt de onoare. ◊ Loc. vb. A-și da parola (de onoare) = a se angaja în mod solemn; a promite. 3. (Înv.) Cuvânt, vorbă; afirmație, spusă. 4. (Înv.) Numele unui dans; melodie după care se executa acest dans. – Din fr. parole, it. parola, germ. Parole. Vezi definitia »

fărmăcitúră, fărmăcitúri, s.f. (înv.) fermecătorie, fermecătură. Vezi definitia »