TÍPIC, -Ă I. adj. care prezintă particularitățile proprii unui tip; caracteristic, specific. II. s. n. 1. caracterul a ceea ce este specific. 2. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic sau ale unui personaj literar, care exprimă în mod veridic esența realității. (< fr. typique, lat. typicus) Vezi definitia »

CANIBÁLIC, -Ă adj. Antropofag; de canibal. [Cf. it. cannibalesco]. Vezi definitia »

ACATALÉCTIC, acatalectice, adj. (În metrica greco-latină, în sintagma) Vers acatalectic (și substantivat n.) = vers căruia nu-i lipsește nici o silabă. – Din fr. acatalectique. Vezi definitia »

SEMISIMFÓNIC, -Ă adj. (despre orchestre) care cuprinde și instrumente specifice orchestrelor de estradă. ◊ (despre concerte) cu program cuprinzând, pe lângă piese simfonice, și piese de estradă. (< semi- + simfonic) Vezi definitia »

SOFIÁNIC, -Ă adj. (despre o creație spirituală) care dă expresie sentimentului că transcendentul coboară, revelându-se în orice întruchipare a cosmosului. (cf. Sf. Sofia, bazilică din Constantinopol) Vezi definitia »