Definita cuvantului tipic
TÍPIC, -Ă I. adj. care prezintă particularitățile proprii unui tip; caracteristic, specific. II. s. n. 1. caracterul a ceea ce este specific. 2. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic sau ale unui personaj literar, care exprimă în mod veridic esența realității. (< fr. typique, lat. typicus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tipic
CATEGOREMÁTIC, -Ă, categorematici, -ce, adj. (Log.; despre termeni) Care are o semnificație prin el însuși. – Din fr. catégorématique. Vezi definitia »
pravédnic, pravédnici, adj., s.m. (înv.) (om) drept, cinstit, bun (moralicește). Vezi definitia »
TRISILÁBIC, -Ă, trisilabici, -ce, adj. (Despre cuvinte) Compus din trei silabe. – Din fr. trissyllabique. Vezi definitia »
TORÁCIC, -Ă adj. Referitor la torace, al toracelui; toracal. [Cf. fr. thoracique, it. toracico]. Vezi definitia »
ÓRFIC, -Ă, orfici, -ce, adj., s. f. pl. 1. Adj. Privitor la Orfeu, care se referă la doctrine, mistere, concepții filozofice atribuite acestuia. ♦ Poeme orfice – denumire dată textelor lirice și filozofice grecești atribuite poetului mitic Orfeu. 2. S. f. pl. Sărbători în cinstea lui Dionysos. – Din fr. orphique. Vezi definitia »