ASERTÍV, -Ă, asertivi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de aserțiune; asertoric. – Din fr. assertif. Vezi definitia »

PRELUCRATÍV, -Ă, prelucrativi, -e, adj. (Rar) Care poate fi prelucrat. – Prelucrat + suf. -iv. Vezi definitia »

SUCCESÍV, -Ă, succesivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care urmează unul după altul (fără întrerupere sau la intervale scurte și regulate). ♦ Care are loc, se petrece progresiv, treptat. – Din fr. succesif, lat. successivus. Vezi definitia »

șaiv, -ă, adj. (reg.; despre obiecte) strâmb, răsucit. Vezi definitia »

DEMARCATÍV, -Ă adj. Cu caracter de demarcație. [< fr. démarcatif]. Vezi definitia »